O clujeanca şi-a declarat soţul mort în urma unui cert pe tema divorţului. Totul a pornit de la faptul că soţul doamnei voia să se despartă de ea deoarece acesta a surprins-o pe Ancuţa, soţia lui, întreţinând relaţii sexuale cu un alt bărbat. După ce s-a întors în ţară, fiind plecat cu afaceri în Estonia, acesta a pornit demersurile pentru divorţ, iar cand a ajuns la Tribunal a avut o surpriză: era declarat mort de către inculpată. În urma unei anchete, hotărârea judecătorească a acordat domnului Constantin atât partajul imobilului în care locuiau, cât şi custodia băiatului în vârstă de 13 ani. Cazul s-a transformat dintr-un caz civil în unul penal cu acuzaţia de înşelătorie. Cazul continuă.
Unitar
"Ochiul este menit sa vada frumusetile din jur, iar nu sa judece" (Fericitul Augustin)
miercuri, 25 mai 2011
Accident la Pasajul Feroviar DIN Câmpia Turzii! O femeie a murit strivită de o bucată de beton desprinsă din pasaj.
O femeie, în vârstă de 67 de ani, a decedat în jurul orei 12.00, în zona pasajului din Câmpia Turzii, după ce un utilaj a lovit pasajul.. Bucăţi din construcţie au căzut pe trotuar şi femeia a fost omorâtă pe loc.
Accidentul s-a produs miercuri, 12 ianuarie, în jurul orei 12.00.
" Din primele verificări, poliţiştii au stabilit că, un bărbat, în calitate de conducător al unui trailer, în timp ce transportă un excavator, nu a respectat limita maximă de înălţime permisă pentru circulaţia publică şi ajuns la pasajul de cale ferată din Câmpia Turzii, a lovit cu braţul utilajului transportat, structura de rezistenţă. În urma impactului, a fost lovită o femeie de 67 ani, ce circulă pe trotuar, aceasta decedând din cauza leziunilor suferite ", a declarat Gina Pop, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj.
Braţul excavatorului a agăţat o traversă din metal care susţine podul şi o bucată de beton s-a desprins şi a căzut peste femeia care trecea prin pasaj. Victima a fost strivită şi a murit pe loc.
Circulaţia autovehiculelor pe DN1, E60 este blocată în aceste momente, traficul fiind deviat pe autostrada A3.
Morţii vii
Dincolo de superstiţii şi iraţionalul fioros care învăluie controversatul subiect al strigoilor, trebuie să vă pregătiţi de surprize de proporţii. Cauza morţilor vii lasă larg deschise porţile mitice prin care cutumele şi riturile strămoşilor prind viaţă într-un mod cu totul ciudat. La prima vedere, strigoiul pare nimic altceva decât imaginea românească a vampirului din tenebrele occidentale, însă foarte departe de adevăr.
Un strigoi are coloana vertebrală alungită şi puternic scoasă în evidenţă prin faptul că este acoperită cu păr, adică coada. Orice strigoi are coada acoperită de păr lung, picioare cu copite de cal, mâini păroase şi o gură mai mare decât a omului normal. Cu ocaziile bântuirii prin lumea celor vii, strigoii, iau, deseori, înfăţişări de animale aşa-zis "impure", precum: măgar, pisică, gândac, iepure, muscă, fluture cap-de-mort, lup, câine, ţap, berbec, bufniţă, cucuvea, şobolan, prin celebrul dat peste cap de un anumit număr de ori, după cum spun oamenii în vârstă de pe la sate. Astfel înzestraţi, înfăptuiesc doar lucruri malefice: sperie pe cei vii, fură mana vacilor şi rodul câmpului, "leagă" bărbaţii şi tinerele fete, absorb vlaga şi energia vitală a rudelor şi foştilor prieteni sau opresc zăgazul ploilor.
După cum am fi tentaţi să credem la prima vedere, cele două denumiri trimiţând, de fapt, la entităţi malefice diferite. Şi dacă strigoiul nu-i frate moroiului, moroiul, în schimb, pare mai apropiat statutului de odraslă, de copil al strigoiului, fără a-i fi urmaş direct al acestuia. Deseori, chiar şi în anumite regiuni ale României rurale, se confundă cele două denumiri. În trecut, studiile de teren efectuate de folclorişti si antropologi au arătat că sinonimia dintre strigoi şi moroi nu este decăt parţială. Astfel, în Bucovina şi Moldova, cuvântul moroi se foloseşte în raport cu strigoii morţi numai atunci când este vorba de copii strigoidizaţi. În majoritatea zonelor etnografice ardelene, cu deosebire în Ţara Moţilor şi în zona Pădurenilor din judeţul Hunedoara, prin moroi se înteleg exclusiv vrăjitorii care fură laptele şi mana vacilor, într-un exemplu unic de vampirism îndreptat împotriva belşugului alimentar adus de animalele domestice. În schimb, în Oltenia şi în Teleorman, moroii sunt absolut identici cu strigoii, oamenii fiind convinşi că dacă mortul a fost în viaţă sa un om cu inimă rea, a duşmănit pe rudele sale şi s-a purtat aspru şi fără milă cu ai lui, atunci - inevitabil - se face moroi.
Originea strigoilor
Originea cuvântului este şi astăzi controversată, o parte a cercetătorilor susţinând că termenul are obârşie latină (Strigosus – descar-nat, Strix - huhurez supranatural care, în timpul nopţii, suge sângele copiilor mici). Mai plauzibile par explicaţiile altor specialişti care susţin că «strigoi» vine din aceeaşi limbă arhaică românească, fiind o adaptare a verbului Strig - care semnifică, în acest context, strigat de spaimă, ţipăt de frică. În primul rând, frica de sufletele morţilor are la bază convingerile omului arhaic în post-existenţa sufletului şi, mai ales, în puterea acestuia de a se întoarce printre cei vii. În al doilea rând, cu mult înainte de apariţia creştinismului, se credea că orice om are două suflete.
Tipuri de strigoi
Credinţa românească are la baza superstiţiilor ei două tipuri de strigoi: cei vii şi cei morţi. În prima categorie intră personaje umane în viaţă, dar cu însuşiri infernale, demonice şi vrăjitoreşti, iar în cea de-a doua sunt grupaţi strigoii "clasici", morţii neodihniţi care bântuie neîncetat.
Biserica de lemn din comuna Apahida
Biserica de lemn "Sfintii arhangheli Mihail si Gavriil" din comuna Apahida. Biserica se gaseste in comuna Apahida, judetul Cluj (la o distanta de 14 km). Locuitorii acestei comune au fost si sunt in majoritate romani si tigani si numai cateva familii maghiare si alte nationalitati,iar ocupatia principala a localnicilor este interramura de agricultura si cultura gradinii de zarzavat. Din traditie se spune ca bisericile vechi au fost zidite pe locul unde se afla actuala biserica de lemn, in centru satului. In invalmasala anului 1698-1700 vechea biserica [de lemn] de atunci a fost aprinsa si distrusa din ordinul generalului Bucov cu ocazia trecerilor fortate la unire, ca in anul 1750 -probabil- sa fi fost restaurata din nou pe acel loc actuala biserica de lemn, de la care biserica, vechiul prestol de piatra cioplita a ramas de atunci numai a bisericii, unde mai inainte a avut altarul. Aceasta biserica a fost renovata din nou in anul 1806 [dupa] cum se poate constata din inscriptiile de pe piciorul prestolului turnat din ciment ca masa de altar unde se afla increstat anul 1806 cat si din mentiunea acestui an cu cifre chirilice pe usciorii de la usa de intrare in biserica.
Biserica a fost construita in anul 1806 de me?terul lemnar Ghiran Ioan din Nadis. La constructia bisericii s-au folosit barne de lemn de brad cioplite pe o baza de grinzi groase cioplite din lemn tare de esenta stejar. Cladirea are stilul ardelenesc, cu turnul "sfelt" si acoperisul bisericii inalt, iar in interior biserica este peste tot zugravita (pictata). Aceasta a fost pictata in 1808 de Ioan Pop din Ungurasi, azi Romana?i, jude?ul Salaj, pe panza cu culori in ulei. Din picturi se mai pastreaza doar un sfert. Prin acest fapt- aceasta biserica prin dispozitia numarul 473 din 8 iulie 1924 al Comisiune Monumentelor istorice, cat si prin H.C.M. numarul 1160 din 23 iunie 1955 este declarata monument istoric sub codul LMI: CJ-II-m-B-07518. In arhiva parohiala exista matricole si arhive parohiale incepand cu anul 1813, respectiv acte incepand cu anul 1897 si pana-n prezent.Parohia a apartinut de arhiepiscopia Sibiului pana in anul 1924 cand s-a reinfiintat episcopia Vadului, Feleacului si Clujului. Conform unor documente din arhiva parohiala incepand cu anul ~1806-1882 a apartinut Fract. protopopiatului Secului (Sic), iar de la 1882 apartine protopopiatului Cluj. Parohiei Apahida i-a aprtinut intre timp si filiile Sannicoara (Simiclaus) si Jucurile. Din documentele arhivei parohiale se afla ca parohia, in trecutul sau, a avut multe neajunsuri si necazuri mai ales din cauza luptelor confesionale puse la cale de stapanirea habsburgica. Conform statisticilor romanilor din ardeal, facuta de [adunarea?] austriaca la anul 1760-1762, copiata din arhiva de razboi din Viena de Dr. Virgil Ciobanu - ed. Cluj: in anii respectivi in comuna Apahida se aflau 2 preoti uniti fara biserica si fara nici un credincios, apoi 164 familii neunite fara preoti; o biserica neunita si 2 case parohiale care mai aveau 16 "ogori" si 8 fanete. In anul 1877 preotul Tului Rosescu raporteaza Consistorului arhidiecezan de la Sibiu ca 90 de familii de credinciosi ortodocsi din filia Jucului de Sus au fost convertiti de preotul unit Nicolae Cosma din aceeasi comuna, cu sprijinul autoritatilor. Consistorul arhidiecezan il facea raspunzator pentru neglijenta in oficiu si se cerea sa restaureze pacea si linistea in popor. Un an mai tarziu la 22 ianuarie pr. Tului Rosescu raporteaza Consistoruluii arhidiecezan ca 34 de familii ortodoxe din Apahida au facut trecerea la greco-catholicism pentru ca "nu din constrangere sufleteasca au trecut"(parintele Tului Rosescu) In anul 1917, in decursul razboiului mondial [din biserica] austro-ungarii au confiscat: 2 clopote mari, lasadu-o cu clopotul cel mic si cu toaca. Dupa unire, in anul 1924 credinciosii au reusit sa cumpere 1 clopot cu suma de 10,196 lei.
Casa bantuita din Apahida - blestem intre vecini
Oameni ciudati, imbracati in negru si vopsiti pe la ochi, stau in casa si scot zgomote ciudate. Vin in miez de noapte si stau acolo pana pe la doi-trei noaptea, cainii incep sa urle si se aud vajaituri stranii. Am iesit si eu , cu groaza, sa ii intreb cine sunt si ce cauta... si mi-au spus ca ei sunt satanisti si vorbesc cu spiritele sustine nea Gheorghe. In afara de aceste vizite stranii, mai vin grupuri de tineri, dornici de aventura, care vor sa demonstreze ca sunt sau ca nu sunt fantome in casa. In casa mai stau si boschetari care nu au pe unde dormi si isi pun paturi in geam ca sa nu fie rece; intr-o vreme stateau cei care lucrau la drumuri declara tanti Ana.
Documentandu-ma mai departe, m-am dus si la unul dintre preotii comunei ca sa ma lamureasca mai bine in ceea ce priveste partea spirituala a casei, spunandu-mi ca respectiva casa este bantuita de tigani, care cauta mereu probleme, si ca povestile cu fantome sunt de adormit copiii sau in cel mai rau caz, de speriat. Aceste povesti prind mai mult la oamenii care nu prea vin la biserica sau nu apartin de un cult din comuna afirma parintele S.T.
In cautarea de informatii am ajuns si la primarie. Acolo am fost trimis la domnul viceprimar G.F. care cunostea istoricul economic al acestei case si venind vorba de bantuieli mi-a spus urmatorul lucru: in ceea ce priveste casa, sa nu crezi ca are vreo legatura oculta sau ceva asemanator, pentru ca sunt doar niste inventii ale oamenilor afirma domnul viceprimar.
Adevarata poveste
Aceasta poveste a inceput cu tanti Milica, prima proprietari a acestei case. Dupa moartea sotului si a fiului ei, tanti Milica a ramas singura in casa o perioada indelungata. Ea cersea prin garniturile de tren, pentru ca o vedeam cum se urca pe tren si mergea prin compartimente si cerseasca spune tanti Roza. Eu am fost la ea in casa, a fost o femeie de treaba si n-a fost proasta, sa stii, dar dupa moartea sotului, care s-a spanzurat, vecina sa ii baga in cap ca prin casa ei umbla Lucifer, satana, dracu, si de aceea ea se temea si chema pe vecina sa Aurelia ca sa ii unga geamurile cu vazelina sa nu stea spiritele sau sa nu mai scartaie geamurile continua tanti Roza.Eu cred ca problema aceasta a pornit de la vecina sa, care a blestemat-o pe Milica, pentru ca ele doua aveau mai tot timpul cate ceva de impartit, chiar daca erau neamuri. Si barbatus-o s-a spanzurat pentru ca a prins-o pe Milica cu nepotus-o in pat, si eu cred ca asta au avut de impartit ele doua conchide tanti Roza.
Dupa spusele vecinilor, femeia ar fi innebunit si si-a vandut casa doamnei Silvia, o botanista, care se ocupa de plante exotice, aceasta a cumparat casa de la tanti Milica pe 11 milioane. Au trecut vreo trei ani de cand Milica i-a vandut casa doamnei Silvia si atunci s-a intors si umbla prin sat spunand ca este bantuita casa in care a stat si ca nu dormea cu noptile din cauza zgomotelor facute de spirite, dar asta era o scuza pentru ca voia doar sa isi recupereze casa platind cu aceeasi suma pe doamna Silvia, dar n-a reusit afirma nea Gheorghe.
Nu, eu nu cred
In tot acest interogatoriuam intrebat-o pe tanti Roza daca dansa crede in fantomele din casa respectiva, iar dansa, foarte sigura pe ea si parca putin revoltata ca toata lumea sustine lucrul acesta , a spus Nu, eu nu cred ca exista vreo fantoma in casa, daca vrei eu ma duc si dorm acolo, numai ca sa iti demonstrez a zis tanti Roza.
Mai multi proprietari
Hotararea doamnei Silvia de a vinde casa s-a facut auzita de preotul din Chiuiesti care a si cumparat-o. Preotul a pus casa pe picioare si a stat timp indelungat in casa, dar considerand ca sta prea departe de parohie, preotul a vandut casa unor oameni de afaceri, Berar E.A. si asociatul Catalin I. actualii proprietari, care au cumparat casa si aveau planuri mari, adica voiau sa construiasca un bloc cu parter si doua etaje (P+2), sustinea unul dintre asociati. Imobilul a fost cumparat cu suma de 70 mii de euro, dar din pricina crizei economice, investitorul nu a mai contruit nimic. Anul trecut chiar, voia sa vanda, dar nu a obtinut nici macar jumatate din suma cu care a cumparat respectivul imobil spune domnul viceprimar. Gura satului spune ca investitorul ar fi licitat casa unei banci, dar pierzand licitatia, imobilul este in custodia respectivei banci.
vineri, 10 septembrie 2010
Galerie Foto - Biserica de lemn din Apahida -
Detaliu uşă-intrare-jos (stânga), uşă-intrare-lateral (centru), uşile Împărăteşti (dreapta)
Sfânta masă (stânga), detaliu Sf. Masă (centru), piciorul Sf. Mese cu anul 1806 (dreapta)
Icoanele care au mai rămas de-a lungul anilor puse intr-un loc
Uşa de la intrare (stânga), vedere din uşa de la intrare (centru), biserica-vedere interioara (dreapta)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)